Archive for the ‘www.p(s)r(p)o(r)s(t)t.ro’ category

Steaua „dupã” card

Iunie 29, 2011

Gigi, dormi liniştit când moldovenii veghează pentru tine!

Culoarea cardului de debit pe care îl foloseam zilnic îmi dădea senzaţii tari, de cetãtean. Nu ştiu dacă există culori stimulatoare de cumpărături dar ştiu sigur că Raiff are gusturi proaste când vine vorba despre ele, culorile. Bej, ou de struţ, verde brotăcel, probabil din cele mai ieftine.

Cu ocazia evenimentului (plecarea oierului) zic să fiu în trend cu blogul şi să-mi personalizez plasticul. Pe lângă moldovenismul aferent iată ce contribuţii mai aduc echipei dã suflet, citez:

Prin simplul fapt că utilizezi cardul, contribui la dezvoltarea Centrului de Copii şi Juniori al Clubului Steaua.Raiffeisen Bank va dona lunar acestuia:

  •      0,5% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu cardul la comercianţi şi pe internet;
  •      50% din taxa anuală de administrare a cardului vor fi transferaţi lunar de Raiffeisen Bank către Centrul de Copii şi Juniori al Clubului Steaua.”


Da,  stiu ca pentru acest gest sunt suspect de moldovenism in fazã terminalã dar nu e vina mea.

Yours truly,

M

 

România – Luxemburg

Martie 30, 2011

Hai sa fim sinceri cu noi. Suntem labaie. Am jucat jalnic.

Un banc pe aceasta tema nu strica nimanui. M-am gandit sa fac o analogie daca tot s-a jucat in statiunea Piatra Neamt.

Here goes nothing.

După meciul câştigat de „tricolori” cu scorul de 3-1 în faţa reprezentativei Luxemburgului, Răzvan Lucescu răspunde jurnaliştilor în cadrul conferinţei de presă:

Reporter: Domnule Lucescu mai credeţi în calificare după partida de astăzi?

R. Lucescu: Nu ştiu!

Rep: Dle Lucescu sunteţi aprig contestat de către oameni de fotbal din România. Credeţi că titularizarea lui Florescu în meciul pierdut în faţa Bosniei a fost o greşeală?

R.L: Nu ştiu!

Rep: După rezultatele dezastruase obţinute în actuala campanie rămâneţi ori plecaţi de la cârma naţionalei?

R.L: Ori!

Rep: Credeţi că publicul de la Zenica a fost cel care a contat mai mult decât ceea ce s-a întâmplat pe teren?

R.L: Nu ştiu d-astea.

Rep: La final, vă rog să transmiteţi un mesaj celor 22 de milioane de suporteri care au avut şi încă mai au o fărâmă de încredere în echipa naţională.

R.L: Vreau să fac o echipă competitivă da’ nu găsesc jucători. Toate hahalerele s-apeleze la mine! Vreau să fac o echipă competitivă da’ n-o găsesc. Toţi expiraţii să apeleze la mine!

Rep: Mulţumim.

nota: bancul imi apartine.

Yours truly,

M

Ghencea via Săvineşti

Februarie 13, 2011

Asa am decis, sa postez aceasta fotografie. Imi da senzatia ca-l reprezinta, altfel spus eu chiar pot sa-mi dau cu parerea in acest sens pentru ca I KNOW SHIT!

Suna a amenintare sau a lauda. Toti stim cate o persoana cunoscuta despre care vorbim in cercul de prieteni. Auzi waaaa? Il stii pe ala? Da! Eu am stat cu el/ea, am baut cot la cot….prostii din astea din spatele blocului. E normal, o veche zicala spune ca oamenii mici vorbesc despre oamenii mari. Cam trasa de par vorba asta, avand in vedere despre cine graiesc. Meseria de fotbalist poate fi lejer comparata cu cea de taximetrist. Pe buna dreptate, taximetristii si fotbalistii sunt unii si aceeasi. Cand iti alegi o astfel de cariera stii bine la ce te inhami. Ori scoala, ori fotbal/taximetru. Si cu asta am lamurit coeficientul de inteligenta si al fotbalistilor si al taximetristilor. Mai important este sa pui suflet in ceea ce faci.

Mingea este rotunda, la fel si volanul!

Despre Lucian am decis sa scriu in acest moment dat fiind transferul sau la Steaua Bucuresti. Vorba aia, esti moldovean daca tii cu Steaua si esti si mai moldovean daca joci la ea.

Noul „nouar” al Stelei mi-a fost amic in cei 2 ani petrecuti in localitatea Savinesti de langa mun’cipiu’ Piatra Neamt. Pe vremea aceea (prin clasa a 10 – a) mamica a considerat ca nu sunt destul de copt sa locuiesc singur intr-un apartament asa ca, pe principiu „besh la unchitu’ ” am aterizat in satul numit Savinesti.

Aici l-am cunoscut pe Lucian, un baiet bland, cu simtul umorului (culmea!) dar foaaarte lenes in viata de zi cu zi.

Deci, daca intereseaza pe cineva, porecla noului atacant este „Obositu'”

Nu va voi plictisi cu povesti despre Lucian care insista sa mergem la discoteca/caminul cultural din satul invecinat pe jos. Asta inseamna cam 6 km pe jos, dus-intors, 12 kilometri de joc de glezne/week-end. Dar timpul trecea repede, pentru ca aveai cu cine rade. Sigur, Luci nu e un geniu in viata dar, asa cum il tin eu minte, e un tip simtit, de gasca si muncitor. Pe vremea Dulaului, la Ceahlaul umblau zvonuri despre antrenamentele draconice impuse de Hizo. Se spune ca, pe timp de iarna, facea adunarea in spatele muntelui Pietricica iar jucatorii erau pusi sa alerge pana in varf si inapoi prin zapada. Cine nu ajungea in primii 11…exact! nu prindea echipa.

E trist dar imbucurator in acelasi timp sa-ti vezi un fost amic care mai ieri* (*2002) se plangea ca nu mai poate, ca-l rup antrenamentele, ca taranii de la echipa locala ii dau la gioale doar pentru ca si-a permis sa „scoata capu’ din multime”, ca se va lasa de fotbal….e imbucurator sa-l vezi acum in tricoul Stelei. Indiferent daca va reusi sau nu in Capitala, Lucian este dovada vie ca prin munca se poate.

Si da, el este noul Claudiu Raducanu al fotbalului. Omul are cateva perle demne de un semi-retard (in sensul bun al cuvantului „semi”) dar ce mai conteaza? Nu e taximetrist.

Ce nu stie multa lume este ca Burdujan este un glont gata sa explodeze, la propriu!

Ca sa va fac o idee, recordul mondial la 100 de metri sprint (detinut de Usain Bolt) este de 9,58 secunde.

Lucian, Obositu’ sau Burdujan, oricum i-ai spune, „scoate” 10,48 secunde!

Asadar, un moldovean rapid, calit in focul furtului de struguri, de pe vremea cand o luai la goana cu tricoul plin de ciorchine murdare de praf. Astept si un olimpic la aruncatul greutatii calit in focul descarcatului de harbuji in Piata Mare.

Lucian, succes! Doamne ajuta!

Yours truly,

M

pies: Lucian e genul care nu uita ca a baut moare dintr-un borcan de 800 undeva, intr-o boxa de gospodar.

Mutu’ de rezervă

Ianuarie 26, 2011

Toată vânzoleala din ultima perioadă mi-a distras atenţia de la sportul rege, un rege românesc (gârbovit şi cu pensia mică), aşa cum îi şade bine. Asta în timp ce Regele nostru o arde aiurea cu rahat turcesc.   Ţigăneală maximă la Verona acolo unde Mutu s-a împăcat cu muratorii de la Firenze. Mutu nu-şi cere iertare şi atât, Mutu organizează o conferinţa de presă pentru asta, un fel de „Perdoname” intalian cu accent dă oltean din Prundu (cartier din Piteşti).    Giovani şi Mutu dau noroc şi se despart intru’ ispăşirea păcatelor pitesteanului.    Pe cine prostesc ăştia?    Mă întreb cât o să dureze până când Mutu va călca din nou pe bec. Curând, că asta-i neam de traistă de rafie Armani, din aia fancy.

M.


%d blogeri au apreciat asta: